Ieri, la vreo 2 ore dupa cutremur toata lumea a plecat acasa. Impreuna cu gasca vesela am plecat in bar (sa mancam si sa barfim pe seama celor intamplate).
In bar… multe televizoare – pe doua dintre ele stirile locale.
Imagini, comentarii si filmuletze filmate in momentul intamplarii: pe strada – stalpi care ‘dansau’, intr-un studio tv prezentatoarea parca statea pe scaunu’ electric, cameramani care o rupeau la fuga, in magazine rafturile se faceau praf impreuna cu bucati de tavan si geamuri.
Vreo ora am uitat de berile din fatza si am ramas toti ingroziti cu okii lipiti de televizoare.
Urmeaza artileria grea: filme din elicopter.
strazi rupe, ingropate… impreuna cu autobuze si masini. Vad un autobuz rasturnat… un ditamai tirul ingropat (nu i se mai vedeau rotile), oameni care faceau semne disperate celor din elicopter, case… juma’ de casa pe deal, cealalta jumate in vale… si… mai bine va dau filme si poze.
1. ce s-a dat la stiri: film (e doar o parte – ieri au fost stiri/filme/comentarii de la 18:00 pana seara tarziu)
2. mai multe stiri din CR vis-a-via de cutremur.
3. si poze via yahoo.
Aseara am renuntat la stiri cand am vazut/auzit doo kestii:
– “replicile vor continua pe termen nelimitat”
– oameni care si-au pus corturile in strada plus indicatii date la TV despre cum si ce trebuie sa facem in seara asta (adica toata lumea se astepta la mai multe guzduieli)
1200
Atatea replici au fost. Am citit in ziar.
Eu am simtit doar 5 din cele 1200. Ultima a fost la 22:00 (eram cu Lenin – din gasca vesela, butonand un joc la el acasa pe PlayStation 3). Cred ca ma obisnuisem (psihic) cu guzduiala – n-am mai sarit de pe scaun si n-am mai rupt-o la fuga in fata casei; deja devenise o kestie normala… hatza-hatza… o bere, alt joc… hatza-hatza…
Banal deja..
Si inca doo replici noaptea: la 03:00 si la 05:00. N-am fost prezent: dormeam.
Dimineatza vad la stiri: “1200 replici, niciuna mai mare de 3 grade Richter”.
Ma intreb in cate zile o sa fie liniste… iar…